Impactul rețelelor sociale în viața copiilor este un subiect complex și multidimensional, care poate avea atât aspecte pozitive, cât și negative.
În acest articol vom evidenția impactul rețelelor sociale în viața copilului atunci când imaginea copilului pe rețelele sociale este utilizată de către părinte sau tutore.

Ce este Sharenting?

Sharenting este un termen relativ nou în Romania care se referă la părinții care împărtășesc în mod activ detalii despre viața copiilor lor pe rețelele sociale. Acest concept este legat de ideea că părinții își extind prezența online prin intermediul copiilor, postând fotografii, videoclipuri și povești despre experiențele lor de părinte.
Termenul Shareting a fost inventat în anul 2010, si a devenit un fenomen internațional cu prezență pe scară largă în Statele Unite, Spania, Franța și Regatul Unit. În România a devenit din ce în ce mai prezent începând cu anul pandemiei, 2019-2020, deci la 10 ani de la apariția conceptului în US.
Cuvântul "sharenting" este un neologism format prin combinarea a două cuvinte: "share" (a împărți) și "parenting" (a fi părinte). Etimologia cuvântului "shareting" nu este legată de origini istorice lungi sau dintr-o limbă anume, ci este un cuvânt creat în contextul evoluției limbajului digital și al utilizării intensive a rețelelor sociale în ultimele decenii. Astfel de termeni combinați pot apărea în urma nevoii de a descrie sau eticheta noi comportamente sau fenomene sociale în era digitală. 

Cum pot influența rețelele sociale viața copiilor?

Influența rețelelor sociale în viața copilului poate fi analizată din două perspective: copilul este consumator de conținut sau este creator de conținut, cu implicații atât pozitive, cât și negative. În ipostaza de creator de conținut, acesta ajunge să fie și consumator.
Decizia de a folosi sau nu social media este una personală și poate fi influențată de o varietate de factori, cum ar fi preferințele individuale, valorile personale și conștientizarea asupra impactului acestor platforme.
Este adevărat că în multe societăți contemporane, rețelele sociale au devenit un mijloc important de comunicare, conexiune socială, informare și promovare a identității personale.

Rețelele sociale pot influența viața copiilor intr-un mod pozitiv:

Conectare socială: Rețelele sociale permit copiilor să rămână în legătură cu prietenii și familia, chiar și atunci când sunt separați geografic. Aceasta poate contribui la dezvoltarea relațiilor sociale și la menținerea unei rețele de suport.
Oportunități educaționale: Există multe grupuri și comunități online unde copiii pot învăța și dezvolta abilități specifice, cum ar fi programarea, limbi străine sau alte domenii de interes.
Cunoaștere globală: Rețelele sociale pot extinde orizonturile copiilor prin expunerea la diferite culturi, perspective și informații din întreaga lume.
Creativitate și autoexprimare: Multe platforme permit copiilor să își exprime creativitatea prin intermediul postărilor, fotografiilor, videoclipurilor și altor conținuturi.

Există și o serie de aspecte negative ce trebuie luate în considerare:

Cyberbullying: Rețelele sociale pot fi locul unde copiii devin victime ale intimidării și hărțuirii online, ceea ce poate avea un impact semnificativ asupra stimei de sine și sănătății emoționale.
Dependență și izolare socială: Utilizarea excesivă a rețelelor sociale poate duce la izolare față de interacțiunile sociale tradiționale și poate contribui la dezvoltarea unei dependențe de tehnologie.
Impactul asupra sănătății mintale: Compararea constantă cu alții și presiunea de a arăta bine online pot contribui la anxietate, depresie și scăderea stimei de sine.
Protecția datelor și intimitatea: Copiii pot fi expuși la riscuri de securitate și pot fi nevoiți să își împărtășească prea multe informații personale pe platformele sociale.
Manipularea informațiilor: Copiii pot să nu aibă întotdeauna capacitatea de a discerne între informații veridice și false, ceea ce poate duce la răspândirea de știri false sau dezinformare.
Timp pentru relații autentice: Renunțarea la rețelele sociale poate oferi ocazia de a petrece mai mult timp de calitate în interacțiunile directe cu cei din jur.

Situația în care părinții își filmează copiii și împărtășesc apoi conținutul pe rețelele sociale poate fi privită din diverse perspective, iar opinia mea este că această practică trebuie abordată cu responsabilitate și respect față de drepturile și binele copiilor.

Ce aspecte ar trebui luate în considerare atunci când imaginea copilului este postată în social media?

Consimțământul copilului: Copiii au dreptul la intimitate și la propriile opinii. Dacă sunt suficient de mari pentru a înțelege, trebuie să li se ceară consimțământul înainte de a împărtăși imagini sau informații despre ei pe internet.
Confidențialitatea și siguranța: Împărtășirea excesivă a detaliilor personale și a imaginilor copiilor poate pune în pericol siguranța și intimitatea acestora. Informațiile pot ajunge la persoane nedorite sau pot fi folosite în scopuri neintenționate.
Impactul pe termen lung: Imaginile și conținutul împărtășite online pot avea un impact pe termen lung asupra copiilor. Aceste materiale pot rămâne disponibile pe internet pentru totdeauna și pot avea influențe neașteptate asupra vieții lor în viitor.
Dreptul la o copilărie privată: Copiii au dreptul la o copilărie privată și la protecția împotriva expunerii neautorizate. Împărtășirea excesivă a vieții lor personale pe internet poate compromite acest drept.
Impactul emoțional: Copiii pot simți presiunea de a fi mereu în lumina reflectoarelor sau pot dezvolta anxietate față de imaginea lor online, în detrimentul dezvoltării unei identități sănătoase.
Riscuri de securitate: Detaliile precum locul de reședință, școala sau alte informații personale pot fi utilizate de persoane cu intenții nefaste.
Exploatarea comercială: Utilizarea copiilor în scopuri comerciale poate să fie văzută ca o formă de exploatare, în special atunci când aceștia nu au beneficii directe și nu înțeleg pe deplin consecințele. În cazul în care copiii nu beneficiază direct de pe urma activităților comerciale sau publicitare în care sunt implicați, există riscul de a fi considerați exploatați, în special dacă aceștia sunt folosiți doar pentru a genera profit pentru adulți.
Dacă părinții aleg să împărtășească conținut despre copii pe rețelele sociale, ar trebui să fie conștienți de implicațiile și riscurile asociate acestui lucru.

În baza discuțiilor pe care le-am avut cu mai mulți psihologi, am întocmit o serie de recomandări pentru părinții care aleg să posteze imaginile copiilor în social media.



Câteva recomandări includ:
A cere consimțământul copilului, dacă este posibil.
A evita împărtășirea detaliilor sensibile sau intime.
A configura setările de confidențialitate pentru a limita accesul unor persoane necunoscute la conținutul postat.
A reflecta asupra modului în care acest conținut poate influența copilul pe termen lung.
A fi conștienți de nevoile de intimitate și dezvoltare ale copilului.

În cele din urmă, abordarea depinde de circumstanțele individuale, dar este important să se pună mereu binele și interesele copilului înaintea dorinței de a împărtăși conținut pe rețelele sociale.

Franta a publicat la inceputul anului 2023 un proiect de lege care viza protejarea vietii copiilor pe internet, ca urmare a unui eveniment neplacut cand Jessica Thivenin, o vedeta tv, a întins ciocolată pe mâinile și pe fața fiului său de patru ani și i-a spus că sunt fecale.
Astfel de situații pot ridica întrebări legate de etică, responsabilitate parentală și impactul asupra copiilor. Comportamentul în care un părinte implică copilul în acțiuni jignitoare, dezgustătoare sau care îl umilesc public poate avea consecințe negative asupra dezvoltării și stimei de sine a copilului. De asemenea, poate atrage critici și reacții puternice din partea publicului și a comunității online.



Mai jos aveți câteva exemple de țări și legi care reglementează implicarea copiilor în activități comerciale și publicitare pentru a proteja drepturile și bunăstarea lor:
Statele Unite:
COPPA (Children's Online Privacy Protection Act): Această lege reglementează colectarea și utilizarea datelor personale ale copiilor sub 13 ani de pe internet, inclusiv în ceea ce privește publicitatea și promovarea online.
FTC (Federal Trade Commission): FTC impune reguli stricte privind publicitatea adresată copiilor, cerând transparență și evitarea practicilor înșelătoare.
Regatul Unit:
CAP Code: Codul de publicitate al Comitetului pentru Publicitate (CAP) conține reguli stricte privind publicitatea adresată copiilor, solicitând că aceasta să fie adecvată vârstei lor și să nu le exploateze credulitatea sau lipsa de experiență.
Canada:
CCPR (Canadian Code of Advertising to Children): Acest cod stabilește reguli stricte pentru publicitatea adresată copiilor și solicită evitarea oricăror practici înșelătoare sau exploitative.
Australia:
AANA Code for Advertising & Marketing Communications to Children: Acest cod oferă orientări pentru publicitatea adresată copiilor și promovează standarde etice și responsabile în marketingul către această grupă de vârstă.
Franța:
Loi Evin: Această lege franceză reglementează publicitatea adresată copiilor, interzicând utilizarea unor personaje populare pentru a promova produse dăunătoare sănătății.
Suedia:
Code for Children's Media: Acest cod stabilește reguli privind conținutul adresat copiilor, inclusiv publicitatea, asigurându-se că aceasta nu le exploatează vulnerabilitatea sau lipsa de experiență.

Acest articol a fost scris de către Mihaela Stan, fondatorul Micostore, în urma mai multor ședințe cu mai mulți psihologi din România și din afară României, pentru o înțelegere mai bună asupra conceptului shareting. Acest articol face parte din campania #EducatiaConteaza.